Vechi familii de aromani din Craiova

In Craiova a existat un vechi nucleu de negustori veniti din Bulgaria şi Grecia, care de-a lungul timpului s-au bucurat de un regim privilegiat. Acestora li s-au adăugat periodic şi alţi negustori veniţi din sudul Dunării în cadrul acelor emigrări destul de dese pe care le provocau condiţiile grele de trai din Peninsula Balcanică.  Din 1813, în urma reorganizării comerţului craiovean de către domnitorul Caragea, negustorii din acest oraş se grupau în două companii, compania veche şi cea nouă. Deşi în 1813 nu se admiteau „păminteni” în compania veche, formată mai ales din negustori aromâni, în această organizaţie erau, în 1824, şi români pămînteni, acelsi lucru petrecandu-se si cu cealalta companie care pe langa  pamanteni, avea şi aromani (Dumitru Lomlu, Chiriac grecul, Gheorghe Şiştovlu, Ianache si Gheorghe grecul, Panait grecul, Buşa grecul ş.a.).

Din 1825 vin în Craiova si mai mulţi negustori aromâni din Vlaho-Clisura , familiile Cotadi, Saita, Pessiacov, Ciolea, Paciurea si  Sterie intregind numarul negustorilor aromâni din vechea cetate a Banilor, iar valul migrarilor va continua pana la sfarsitul secolului XIX si in primii ani ai secolului XX.

Astazi, in Craiova, printre altele,  numele de familie Sterie, Saita, Ciolea sau Cioli sunt inca frecvent intalnite. Cati  dintre ei isi cunosc originile?

Istoria bisericii Hagi Enuş din Craiova

04_genealogii_copy8Celor mai multi craioveni le este binecunoscuta Biserica „Hagi Enus”, de pe strada A.I. Cuza, putini stiu istoria acesteia, si mai putini stiu ca ea poarta numele negustorului aroman, Hagi Costa Petru zis si Enus.

Biserica a fost construita intre anii 1792 – 1800, dar vechimea ei este mai mare decat cea trecuta in pisanie, lacasul fiind ridicat pe ruinele altuia mai vechi. A fost reparata in mai multe rânduri, iar in 1941, la insistenta preotului Balasa, i-a fost refacuta pictura.

În 1821, Hagi Enus l-a imprumutat pe slugerul Tudor Vladimirescu, ce „ridicase tara“, contribuind cu bani la mersul revolutiei: „Inscrisei supt semnatura slugerului Theodor, coprinzator ca lei 4.953 am primit de la chir Hagi Enus, pentru trebuinta cheltuielilor norodului tarii, ce este ridicat spre folosul de obste a toata tara, care bani si vreme cuviincioasa sa aiba a-i raspunde (restitui – n.r.) fara nici un cuvânt“.

GENEALOGIE

Fratele lui Hagi-Enus, serdarul Polihronie Costa Nan, a avut o fiica, Anghelichia, casatorita cu Dimitrie Carianopol. Acesta din urma era fiul lui Hrisi Tisameno si al unei doamne Carianopol, al carei nume l-a mostenit. Onomastica indica origini grecesti sau, in orice caz, sud-dunarene, ca pentru atatia dintre boierii si negustorii Olteniei si nu numai. Dimitrie Carianopol si Anghelichia au avut un fiu, Constantin, casatorit cu Eufimia Plesia, si o fiica, Ana, devenita sotia lui Iorgu Caletzianu, cu mosie si conac la Tamburesti (jud.Dolj), pe malul Jiului. Iorgu Caletzianu – a carui familie isi avea obarsia in satul cu nume pitoresc „Cacaleti” – era fiul acelui capitan al lui Tudor Vladimirescu care a pastrat steagul rasculatilor.
Dimitrie Carianopol a avut trei fii si doua fiice: Alexandru, casatorit cu o vara primara a sa, Angela Plesia, avand o fiica, Dora; Constanta, devenita sotia colonelului Mihail Goruneanu; Gheorghe, medic – supranumit „tucar” (Zucker – zahar, in limba germana) -, necasatorit; Ionel, avocat; Margareta – casatorita cu Anton Marascu, unchiul regizorului Tudor Marascu. Dora Carianopol a fost casatorita mai intai cu Constantin Chintescu, proprietarul vechiului conac – monument istoric de la Cotofeni (jud. Dolj) si, dupa divortul de el, cu Marcel Olteanu, fiul cunoscutului general cu acelasi nume, care descindea dintr-o sora a lui Petru Maior. Impozanta casa Carianopol din Craiova, construita dupa planurile arhitectului Petre Antonescu, invecinata cu vechea casa a familiei Plesia, cu care se inrudea de mai multe ori, adaposteste Centrul Militar al judetului Dolj.
Ana Carianopol a avut din casatoria sa cu Iorgu Caletzianu, un fiu, Constantin – casatorit cu Marioara Davidescu, si o fiica, Maria, casatorita Mitescu. Din legatura neoficializata cu un Teohari, Ana Carianopol a avut si o fiica, Elena, casatorita cu omul politic liberal George (Gogu) C. Cantacuzino (1845 – 1898), personajul cu bustul din Gradina Icoanei care a dat si numele pietei alaturate.