Mari olteni aromâni – Dumitru Caracostea

14997_t4

„Registru stărei civile pentru născuţi, din anul una mie optsute şaptezeci şi nouă, luna martie, ziua unsprezece, ora patru meridian. Act de naştere al lui Mitică, ortodox, de sexu bărbătescu, născut ieri, în oraşul Slatina, la casa părinţilor săi din strada Rătescu, fiu al domnului  Nicolae  Caracostea, vârsta treizeci şi patru de ani, funcţionar, domiciliat  în această comună şi al doamnei  Eufrosina  Caracostea, născută Blechan, vârsta douăzeci  şi patru de ani, domiciliată  în  această comună după declaraţiunea făcută de tatăl, care ne-a înfăţişat copilul”. Acestea sunt cuvintele  prin  care nașterea lui  Dumitru Caracostea se făcea cunoscută, publică și oficială, într-o  vreme în care Țările Române  erau în primii ani de independență, iar Oltenia intra într-un  nou ciclu de dezvoltare  economică și socială. Până la industrializare inca mai era vreme. Nu se vorbea de industrializare, de combinate, de ups centrala  termică pe lemne, de locomotive sau de fabrici. Deși Vestul bătea timid la porțile  Țărilor Române, după ce Marea  Poartă  își terminase de jucat rolul de primadonă pe scena  geo-politică , ”primenirea” culturală devenise unul din țelurile oricărui mic burghez român.

Dumitru Caracostea provenea dintr-o familie de aromâni, tatăl  său  Nicolae deținuse  funcția de magistrat  în  orașul  Slatina și avusese grijă ca fiul său să primească o educație aleasă. Moartea  tatălui  său  avea  să  însemne pentru  Dumitru  și  părăsirea Olteniei. Tânărul aromân-oltean avea să aleagă cursurile Universității București unde îi va avea ca profesori pe Titu  Maiorescu, Pompiliu  Constantinescu, Ioan Bianu şi Ovid Densuşianu.

Se remarcă prin pasiune și o minte sclipitoare și devine unul din numele de referință ale culturii  române. De persoana sa, în 1933, se leagă  înființarea Institutului de Istorie Literară şi Folclor. Ca o recunoaştere a meritelor sale în 1936 este ales membru  corespondent al Academiei Române, iar din 1938 devine membru activ al acestui înalt for. Pentru scurt timp, în 1940, este  numit  Ministru al Instrucţiunii Publice. La 1 octombrie 1944 este pensionat de la catedră în urma cererii sale.

Arestat la 5 mai 1950 în cel mai important lot de foşti demnitari şi oameni publici ai fostelor regimuri, Dumitru  Caracostea,  fost  legionar de seamă ca mulți alți aromâni, a fost trimis la penitenciarul  Sighet  pentru cinci ani. S-a stins din viaţă la 2 iunie 1964 şi este înmormântat la Cimitirul Bellu din Bucureşti.

Critic literar, istoric şi teoretician al limbii şi literaturii române, folclorist si cadru didactic Dumitru  Caracostea a lăsat  moștenire  generațiilor care i-au urmat o operă de excepție, care se pierde  azi  în  ceața  globalizării. Într-o lume în care reperele par, uneori, a ne fi părăsit revenirea la Caracostea  este  echivalentă cu revenirea la simțire.

Contribuția la Miorița

În anul 1924, Dumitru Caracostea  publică, în Convorbiri literare, cea de-a doua parte a studiului Miorița în Moldova, Muntenia și Oltenia. Obiecțiile d-lui Densușianu. Totalizări, după ce, în 1915, publicase, în aceeași revistă, o lucrare ale cărei concluzii erau amendate de caracterul regional al cercetării („Miorița în Moldova”).(Studiile lui D. Caracostea au fost publicate – unele litografiate după cursurile universitare – între anii 1915 și 1942 și reunite în Dumitru Caracostea, Poezia tradițională română. Balade populare și doine, ediție de D. Șandru, prefață de Ovidiu Bîrlea, Editura pentru Literatură, București, 1969.)

Din scrierile lui D. Caracostea răzbate prima sinteză ca urmare a cercetării motivului mioritic în largi spații geografice. Astfel, el redactează o schiță genetică a Mioriței, în patru faze: cântec liric cu circulație independentă (testamentul), colindul transilvan, episodul oii năzdrăvane, respectiv episodul maicii bătrâne și alegoria morții. Tot el este cel care utilizează pentru prima dată termenul de testament al ciobanului. În linii mari, această teorie își va dovedi valabilitatea în timp, fapt confirmat și de concluziile fochiene.

– va urma –

„Proiect Avdhela – Biblioteca Culturii Aromâne”

Bucureşti, 19 Noiembrie 2009: Asociaţia Predania lansează „Proiect Avdhela – Biblioteca Culturii Aromâne”, esenţială resursă de informaţii on-line despre originea, evoluţia istorică, socială şi spirituală a aromânilor.

Asociaţia Predania vă invită Marţi 24 Noiembrie 2009, ora 18.00, la Clubul Ţăranului (Muzeul Ţăranului Român) cu prilejul lansării site-ului „Proiect Avdhela – Biblioteca Culturii Aromâne”, care îşi propune să identifice, să editeze şi să ofere operele ştiinţifice şi artistice ale patrimoniului culturii aromâne şi ale celor înrudite ei. Aceste bunuri culturale, în special cele aflate în custodia publică, vor deveni accesibile cercetătorilor şi tuturor celor interesaţi în mod gratuit, accesând adresa www.proiectavdhela.ro.
Participă: George Vrana (poet, eseist), Ionuţ Piţurescu (regizor), Aleksander Zikov (regizor)
Se vor viziona filmele: „Balkan’s Digest” realizat de regizorul Ionuţ Piţurescu şi „Calea Eschibaba” în regia lui Aleksander Zikov.

Contact:
Ionuţ Gurgu, coordonator proiect
Tel. :0748219996
E-mail: editura@predania.ro
www.proiectavdhela.ro