Aromânii, participanţi la 1866 la stabilirea ortografiei limbii române

Pentru că se discută tot mai mult despre diferenţele dintre limba română literară şi dialectul aromân, cu ajutorul unui bun prieten am intrat în posesia unor informaţii care sper că vor face lumină în această privinţă. Pe lângă aceasta, informaţia postată demonstrează încă o dată faptul că Aromânii sunt parte integrantă a poporului român, pentru că în 1866, anul apariţiei primei Constituţii, statul român, a mai avut o realizare: înfiinţarea Academiei Române şi standardizarea limbii române. La această acţiune au participat, după cum se observă din informaţiile de mai jos, nu doar cărturarii din Vechiul Regat ci şi cei din celelalte provincii istorice şi aromânii din Macedonia.

ACADEMIA ROMÂNĂ

Repere cronologice

1866 apr. 1.

Prin decret al Locotenenţei Domneşti se înfiinţează în Bucureşti Societatea Literară Română, cu scopul de a stabili ortografia limbii române, de a elabora şi publica dicţionarul şi gramatica limbii române. Ea urma să fie alcătuită, pentru început, din 21 de membri aleşi din toate provinciile româneşti (trei din Moldova, patru din Muntenia, trei din Transilvania, câte doi din Banat, Maramureş şi Bucovina, trei din Basarabia şi doi din Macedonia) membri din vechiul regat: Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Vasile Urechea-Alexandrescu, Ion Heliade Rădulescu, August Treboniu Laurian, C.A. Rosetti și Ion C. Massimu, la care s-au adăugat în 1867 Titu Maiorescu și Nicolae Ionescu;

din Transilvania: Timotei Cipariu, Gavriil Munteanu și George Barițiu;

din Basarabia: Alexandru Hașdeu, Constantin Stamati și Ioan Străjescu;

din Bucovina: Alexandru Hurmuzaki și Ambrosiu Dimitrovici, (înlocuit apoi de Ioan Sbiera);

din Banat: Alexandru Mocioni și Vincențiu Babeș;

din Macedonia: Ioan D. Caragiani și Dimitrie Cozacovici.

Reclame