Biserica grecească din Calafat – o reparaţie istorică

„Izvorul Tămăduirii” – Biserica aromânilor din Calafat

Ctitorii bisericii

În conştiinţa oamenilor locului Biserica „Izvorului Tămăduirii” este cunoscută şi ca fiind Biserica Grecească.
Mormântul din curtea bisericii şi pisania de la intrarea în sfântul lăcaş menţionează că aceasta a fost ctitorită de Hagi Panait Theodoru.
Hagi Panait Theodoru era dintr-o familie de vechi neguţători şi oameni ai mării, cutreierase lumea în lung şi lat, făcuse danii aşezămintelor mănăstireşti de la Athos, ajunsese în pelerinaj chiar şi la Ierusalim şi înzestrase cu odoare de preţ biserica cea mare, cea elenă din Brăila, în al cărui port ajungea cam din doi în doi ani, descărcând mărfuri din Orient şi luând grâne de Bărăgan. Documente aflate în arhivele bisericii dovedesc faptul că era un om cucernic, care prin daniile sale ajutase la clădirea, începută în 1869, a Sfintei Biserici cu hramul Adormirii Maicii Domnului din Piaţa Mare, Ştirbei Vodă, a Calafatului. Donase, de asemenea, în aprilie 1870, bisericii cu hramul Sfinţilor Apostoli Mihail şi Gavril din Craiova, icoana „Izvorul Tămăduirii” împreună cu două sfeşnice împărăteşti de alamă.

Un hrisov atesta chiar că este cavaler de Rhodos, titlu de nobleţe echivalând ce al Cavalerilor de Malta.
După cum şi numele o spune, Hagi Panait Theodoru era aromân, născut în Epir. În munţii Pindului şi în văile Epirului din Grecia erau foarte multe sate locuite de aromâni, care după înrăutăţirea bruscă a situaţiei lor politice în 1822, au început să plece din acele locuri aşezând-se cu predilecţie în localităţi de pe malul Dunării în Ţara Românească, dar şi în interiorul ei.
Există în biserică icoana hramului pe care este însemnarea: „Această sfântă icoană s-au făcut cu cheltuiala mea, chir Panait Theodoru, 1834 mai, 26”. Însemnarea este ca şi altele de pe aceeaşi icoană, cu litere chirilice, dovadă că şi în casa ctitorului se vorbea româneşte şi se cultiva scrierea chirilică.
Viaţa spirituală a orăşelului a beneficiat precumpănitor de aportul unor personalităţi locale ale aromânilor numiţi pe atunci greci, fiindcă majoritatea erau născuţi şi proveneau din acea zonă.


Fiica lui Hagi Panait Theodoru şi a soţiei sale Ana, Theodora Theodoris, avea să rămână pe pământ românesc, devenind după căsătoria cu Mihalache Coandă, Theodora Coandă – Coana Riţa pentru localnici, lumea de la Craiova, Calafat, Perişor, locuri în care şi-a petrecut viaţa alături de soţul său. Au avut împreună o casă plină de bucurii şi de copii, trei băieţi şi tot atâtea fete. Constantin Coandă, întâiul născut al familiei Coandă, viitor geneeral de corp de armată, ministru în mai multe rânduri şi Preşedinte de senat, avea să fie tatăl lui Henri Coandă, savantul român de renume mondial, de numele căruia se leagă începuturile celei mai spectaculoase cuceriri din zilele noastre, aviaţia cu reacţie, ce avea să deschidă orizonturile strălucitoare ale cuceririi cosmosului.
Portretele ctitorilor, Hagi Panait Theodoru şi soţia sa Ana Theodoris, două lucrări de mare valoare artistică realizate la Viena şi având dimensiuni impresionante, străjuiesc de o parte şi de alta maiestuoasa intrare în biserică. Orice muzeu din lume ar fi mândru să le găzduiască, dar numai aci, în biserica ctitorită de ei, chipurile lor capătă aureolă de sfinţi.
Alături de portretele lor, săpate pe două plăci de marmură, stau numele celor care prin danii generoase au contribuit la ridicarea bisericii. Sunt aici nume de rezonanţă pentru Calafat, rostite şi acum cu respect, care au contribuit la dezvoltarea edilitară şi la înflorirea vieţii economice şi spirituale a urbei: Theodoros D. Faragos, Mateos Z. Ioanidis, Constantinos Dim Arsseni, Nicolaos Maria Lazais, Ştefan Al. Nicolaidis, Mix X. Teodorous, Panait Teodoru, Nicolas Kumps, George Zuroglos, Dim Arsseni (străbunicul scriitoarei Florentza Georgetta Marincu) Lazaros Dumitriu, Panag Harocopos, Georgios K. Kontas, Andreas Micopulos, Atanasios Nicolaidis, Naum Dimitriadis, Constantin Hristodolu, Stamatos Pantazi şi alţii.

Istoria bisericii Hagi Enuş din Craiova

04_genealogii_copy8Celor mai multi craioveni le este binecunoscuta Biserica „Hagi Enus”, de pe strada A.I. Cuza, putini stiu istoria acesteia, si mai putini stiu ca ea poarta numele negustorului aroman, Hagi Costa Petru zis si Enus.

Biserica a fost construita intre anii 1792 – 1800, dar vechimea ei este mai mare decat cea trecuta in pisanie, lacasul fiind ridicat pe ruinele altuia mai vechi. A fost reparata in mai multe rânduri, iar in 1941, la insistenta preotului Balasa, i-a fost refacuta pictura.

În 1821, Hagi Enus l-a imprumutat pe slugerul Tudor Vladimirescu, ce „ridicase tara“, contribuind cu bani la mersul revolutiei: „Inscrisei supt semnatura slugerului Theodor, coprinzator ca lei 4.953 am primit de la chir Hagi Enus, pentru trebuinta cheltuielilor norodului tarii, ce este ridicat spre folosul de obste a toata tara, care bani si vreme cuviincioasa sa aiba a-i raspunde (restitui – n.r.) fara nici un cuvânt“.

GENEALOGIE

Fratele lui Hagi-Enus, serdarul Polihronie Costa Nan, a avut o fiica, Anghelichia, casatorita cu Dimitrie Carianopol. Acesta din urma era fiul lui Hrisi Tisameno si al unei doamne Carianopol, al carei nume l-a mostenit. Onomastica indica origini grecesti sau, in orice caz, sud-dunarene, ca pentru atatia dintre boierii si negustorii Olteniei si nu numai. Dimitrie Carianopol si Anghelichia au avut un fiu, Constantin, casatorit cu Eufimia Plesia, si o fiica, Ana, devenita sotia lui Iorgu Caletzianu, cu mosie si conac la Tamburesti (jud.Dolj), pe malul Jiului. Iorgu Caletzianu – a carui familie isi avea obarsia in satul cu nume pitoresc „Cacaleti” – era fiul acelui capitan al lui Tudor Vladimirescu care a pastrat steagul rasculatilor.
Dimitrie Carianopol a avut trei fii si doua fiice: Alexandru, casatorit cu o vara primara a sa, Angela Plesia, avand o fiica, Dora; Constanta, devenita sotia colonelului Mihail Goruneanu; Gheorghe, medic – supranumit „tucar” (Zucker – zahar, in limba germana) -, necasatorit; Ionel, avocat; Margareta – casatorita cu Anton Marascu, unchiul regizorului Tudor Marascu. Dora Carianopol a fost casatorita mai intai cu Constantin Chintescu, proprietarul vechiului conac – monument istoric de la Cotofeni (jud. Dolj) si, dupa divortul de el, cu Marcel Olteanu, fiul cunoscutului general cu acelasi nume, care descindea dintr-o sora a lui Petru Maior. Impozanta casa Carianopol din Craiova, construita dupa planurile arhitectului Petre Antonescu, invecinata cu vechea casa a familiei Plesia, cu care se inrudea de mai multe ori, adaposteste Centrul Militar al judetului Dolj.
Ana Carianopol a avut din casatoria sa cu Iorgu Caletzianu, un fiu, Constantin – casatorit cu Marioara Davidescu, si o fiica, Maria, casatorita Mitescu. Din legatura neoficializata cu un Teohari, Ana Carianopol a avut si o fiica, Elena, casatorita cu omul politic liberal George (Gogu) C. Cantacuzino (1845 – 1898), personajul cu bustul din Gradina Icoanei care a dat si numele pietei alaturate.