arm132

Cine sunt aromanii?

Fireste ca sunt romani, o spune chiar numele lor, cu un a protetic, o caracteristica a acestui dialect, evident romanesc. Ei rostesc cu un asemenea a inaintea cuvintelor ce incep cu anume consoane (r, l, s, f…), precum si cu vocala u: aros, alas, asparg, afiresc, aumbra, agru (ogor – «ager, agrum» in lat.) etc. Probabil pentru o pronuntie mai eufonica si mai comoda, sprijinita pe aceasta vocala-respiro. Zici mai usor aspun, decat spun, aros, aumbra, etc., decat abrupt: rosu, umbra. Aceasta caracteristica fonetica a determinat si numele lor de aromani armani, desi cei mai numerosi dintre ei, farserotii din Albania si Grecia de nord – etnonim probabil de la Farsala, din Tesalia/ Grecia, unde traiesc si azi multi aromani, locul unde in anul 48 i.H. Cezar l-a invins pe Pompei –, acestia, deci, farserotii isi zic pur si simplu, ramañi, adica romani. Gustav Weigand a oficializat oarecum etnonimul aroman insa, dupa ce a tiparit la Leipzig, in 1895, un studiu amplu, fundamental, in doua volume, Die Aromunen/ ”Aromanii”. Eminescu, insa, in numeroase articole din Timpul, le-a zis numaimacedoromani, desi aromanii nu traiesc numai in Macedonia ci si in Epir, Tesalia, Bulgaria etc. Marele poet a vrut, se vede, sa evite confuzia armani-armeni. Iar Dimitrie Bolintineanu i-a numit simplu, romani, in cea dintai carte romaneasca ce le era consacrata lor, in 1858, Calatorie la Romanii din Macedonia. Si chiar este un miracol ca isi zic asa, dupa o despartire de 14 secole de romanitatea nord-dunareana din veacul al VII-lea, cand sub fluviu s-au asezat bulgarii si slavii de miazazi. Un miracol ca vorbesc si acum o limba ce nu e nici italiana, nici franceza, spaniola, portugheza, ci limba romana, fireste ca locala, la sute de km de trunchiul dacoroman din fosta Dacie, Romania de azi, care i-a si adoptat moral, ajutandu-i sa se mentina ca romani inca de pe vremea lui Bolintineanu si a pasoptistilor nostri, Ion Ghica, Christian Tell, Nicolae Balcescu etc.

Ce limba vorbesc aromanii?

Un aroman, chiar din locurile lor de bastina din Balcani, va raspunde la aceasta intrebare: Noi, armanlai/ ramañilai zburim limba armaneasca/ramaneasca! Din aceasta propozitie doar vocabula „zburim” (“vorbim”, de la sl. suboru, ramas in dacoromana doar insobor (adunare, consfatuire sinodala) n-ar fi inteleasa in Romania: Noi aromanii/ romanii vorbim limba aromaneasca/ romaneasca. Prof. univ. dr. Matilda Caragiu Marioteanu, membru coresponent al Academiei Romane scrie in acest sens: „Limba aromanilor este aromana”, in sensul ca limba lor este dialectul lor local, pe care ei il folosesc spre a comunica intre dansii, deci in chip de limba. De altfel, dialectele pot fi privite si ca limbi, cum si fac adesea lingvistii, orice dialect putand deveni limba in anumite conditii (vezi, dialectul slavo-macedonean/ bulgar, devenit limba macedoneana de expresie bulgaro-slava in Macedonia, Skoplje); sau putand disparea, topit in limbile majoritare inconjuratoare. Apropo de acest sentiment al vorbitorilor unui dialect, considerat de acestia drept limba, marele nostru filolog Eugeniu Coseriu, de la Universitatea din Tübingen, face urmatoarele consideratii. El spune, intr-un interviu acordat lingvistului Nicolae Saramandu, ca vorbitorii unui dialect (cazul graiurilor aromane din Balcani), atunci cand nu stiu ca limba lor se vorbeste si in alte regiuni, ca exista deci si alte varietati ale graiului lor local, si-l numesc pur si simplu limba. Deci nu langue, nici lingua, lengua ci limba, ca la nord de Dunare.

Atunci de unde aceasta confuzie la unii aromani, ba chiar dihònie, cum i-a zis cineva, cu privire la graiul lor: limba sau dialect, si la apartenenta lor etnica: sunt romani sau un alt popor neolatin? Si de ce era nevoie sa li se ofere din afara pana si un alt alfabet, de la Freiburg din Germania, dupa care Saguna se scrie „Shaguna” iar aromanii trebuie sa se scrie „armanjilji”, si… „njic”? in loc de armañilai, si ñic (aromanii si mic). Ceea ce i-a inveninat si i-a invrajbit pe unii dintre dansii!

Raspunsul la aceste intrebari tine de informatia subiectilor, mai precis de lipsa lor de informatie sau de intentia politica a acestora, declarata sau nu. Sa le luam pe rand. Masa aromanilor, ba chiar a daco-romanilor din Tara, neinformata in ultimele 5-6 decenii cu privire la romanii de dincolo de hotarele actuale ale Romaniei, fiindca in anii dictaturii comuniste nu s-a intreprins mai nimic in acest sens, ba se vorbea despre acesti romani aproape conspirativ, bineinteles ca se stie prea putin despre ei, iar adesea mai nimic corect.

Cu atat mai mult continua sa nu cunoasca esentialul despre ei insisi o buna parte dintre aromani, lipsiti in acest lung rastimp, de scolile lor romanesti, deschise pentru ei in Balcani incepand din 1864, inchise insa brutal de comunistii instalati la putere la Bucuresti dupa 1944, odata cu transformarea Romaniei intr-un fel de pasalac turcesc sau gubernie ruso-sovietica. Iar fara scoli romanesti de mai bine de o jumatate de secol, acesti frati ai nostri au putut crede, mai cred si azi dintre ei ca nu sunt romani, de vreme ce Romania i-a uitat atata amar de ani, probabil nemaisocotindu-i romani! Unii, cu care m-am tot intalnit in Albania, in Macedonia, Bulgaria mi-au vorbit in acest sens, cu indurerare: „Atunci ai cui suntem noi…? Ca greci nu suntem, nici albanezi, slavi…, chiar suntem orfani de tot?” Si, de aici pana la ideea tot mai inradacinata ca ei, aromanii, nu sunt romani, n-a mai fost decat un pas. Desigur, e vorba de categoria de oameni neinformati, carora de generatii, scoala in limbile statelor balcanice le-a tot spalat creierul! Ca sa nu mai vorbim de greci, dupa care aromanii („kuto-vlahii”) ar fi de fapt… greci romanizati pe vremea ocupatiei romane. Asa a scris intr-un studiu al sau, Ce sunt Cuto-vlahii?, publicat la Atena, un academician grec, Antoniou Keramopulos, in 1939, fara a rosi! Ceea ce e chiar ridicol, fiindca tocmai romanii au fost adesea grecizati: Megalo-Ellada (Grecia Mare) a inflorit in Italia de sud, deci chiar dincolo de Grecia propriu-zisa…). Dar macar Keramopulos (combatut zdrobitor de Th. Capidan si nu numai de el), servea, fie si necinstit, politica sovina a statului grec. Pe cine sevesc insa keramopoliotii, aromani de astazi, oameni cu carte, totusi… dar cu interese egoiste, personale?

Din pacate, acest curent – ca aromanii ar fi un popor neolatin diferit de daco-romani, absolut caraghios – in raspar cu istoria si filologia romana si straina, este sustinut in deceniul din urma tot mai mult de nu putini asemenea „fundamentalisti” aromani ce au facut studii in limba romana, chiar studii universitare! Din generatia varstnica, instruiti in scolile romanesti din tarile balcanice, unde, cum spun fosti elevi ai acestora, se ajunsese la o adevarata efervescenta romaneasca in toate privintele, cu sentimentul ca acolo, in Grecia, Albania, Macedonia se traia ca intr-o alta Romanie pana in primul razboi mondial. Numai ei, „fundamentalistii” vizati, se vor un alt popor in Balcani, ba chiar si aici in Tara, unde s-ar dori o… “minoritate”, ca toate minoritatile!

Oare, sa nu stie acestia din urma ca sunt romani? Ca oameni cu studii inalte, sa nu fi auzit ei macar de George Murnu, inegalabilul traducator al lui Homer in limba romana, dar si istoric al aromanilor? Sau de marele lingvist Th. Capidan, elev al lui Gustav Weigand, de Pericle Papahagi, Tache Papahagi… si A. Philippide, Ovid Densusianu, Al. Rosetti, iar dintre istorici, de marele Nicolae Iorga, dupa tata el insusi originar din Sudul romanesc, D. Onciul, Alexandru Xenopol etc. etc., tot nume ilustre de savanti. Sau de atatia mari invatati straini, care au scris elocvent despre unitatea de limba si de neam a tuturor romanilor, inclusiv aromanii! Printre care J. Kopitar, F. Lenormant, Wace-Thompson, Victor Bérard, Ami Boué, E.M. Cousinéry, I. Cvijici, C. Jirecek, G.Hahn, L. Heuzey, William Martin-Leake, Emil Picot, Leo Spitzer si W. Thomascheck si C. Recatas, St. Romanski, Dusan Popovici, Johann Thunmann, pana la Max Demeter Peyfuss din zilele noastre. Care i-au socotit, fireste, romani pe aromani. Pana si vechii cronicari bizantini au mentionat in scrierile lor ca vlahii din Grecia vorbeau aceeasi limba cu valahii de peste Dunare. Deci, stupida „interpretare” a originii si limbii aromanilor nu este decat un discurs politic, ce foloseste oricui, numai aromanilor, poporului roman nu!

Dincolo de studiile acestor nume prestigioase, peste care nu se poate trece fara a cadea in ridicol sustinand teorii aberante, ramane argumentul nu mai putin convingator al limbii insesi pe care o vorbesc aromanii. Limba esential romaneasca din unghi gramatical, ca si al fondului principal de cuvinte, pe buna dreptate subliniat de B.P. Hasdeu. In acest sens, Th. Capidan analizeaza la un moment dat, inMacedoromanii, p. 172, carte aparuta in 1942, un cantec popular si stabileste ca aproape toate cuvintele lui sunt identice cu cele din limba romana: „Citez in privinta aceasta – subliniaza marele lingvist – cateva versuri populare dintr-o carte franceza, publicata de C. Récatas, «Floara»: Floara galbinioara,/ Diminda-a tutulor,/ Dimanda-a featelor: / Se ina se-ñi me alumba/ Dumineca dimneata/ si luni de catra seara;/ Cu roaua se-ñi me-aduna/ s-pre avra se-ñi-me poarta;/ Pre iapa nefitata,/ Pre feata nemartata,/ Pre gione nensuratu,/ s-pre cale necalcata”. Iar Matilda Caragiu Marioteanu la randul sau, analizand „Dimandarea Parinteasca” (poemul lui Costa Belimace, ajuns faimos printre aromani) de asemenea lexical, observa acelasi lucru: ca nu e nevoie de nici o transpunere, pentru a intelege textul, aproape identic romanesc: „Blastem mare se-aiba-n casa,/ Cari di limba lui se-alasa…” si: „Cari si-lasa limba lui,/ S-lu-arda para focului…” etc. |ntre dialectele sasesc si svabesc si limba germana standard, distanta este mult mai marcata, si totusi nimanui nu-i trece prin minte sa vada in sasi si svabi altceva decat germani si nu alt popor!

Aromanii, prin urmare, sunt romani si vorbesc un dialect romanesc. Dincolo de acest adevar nu exista decat discursuri politice de neluat in seama, sau nestiinta, confuzie regretabila din lipsa de informare stiintifica, in cel mai bun caz.

Hristu Candroveanu

Motto: „Aromanii si daco-romanii sunt un singur neam. A pretinde ca romanii din Oltenia sau Moldova, Timoc, Macedonia, Basarabia sau orice alt pamant unde se vorbeste romaneste sunt „altceva” decat romani, nu este altceva este obscurantism si politicianism…” Un aroman.

In loc de introducere: „Scopul si intentia mea nu era / este sa supar pe cineva. Pe cine ar putea supara adevarul? Asa incomod cum e. Iar dincolo de tot ce ne separa sta, cred in asta cu tarie, ceva mult mai profund, care ne uneste, ne omogenizeaza, inspre castigul tuturor. Cunoasterea prin impartasirea adevarului este spre beneficiul intregii comunitati. Autorul.


Populatiile slave le spun vlahi sau vlassi, grecii le spun cuto-vlahi, albanezii le spun tschoban, serbii le spun tsintsari, iar noi romanii, impropriu de fapt, le spunem machidoni. O facem de multe ori fara sa gandim, in virtutea unei usurinte de condamnat. Aromanii sunt romani si vorbesc un grai al limbii romane si simt romaneste! Aromânii – sunt românii de la sud de Dunare si atesta istoric dovada unei continuitati românesti milenare in peninsula balcanica, in ciuda slavizarii, grecizarii si prigonirilor sociale de-a lungul secolelor.

Insusi numele de „aromân” – nota bene, confirma originea latina si românismul lor. Denumirea in general data aromanilor de catre celelalte popoare in Balcani, cea de vlahi – atesta faptul ca daco-românii si aromânii au la baza in fapt un nume comun, caci si romaniii de la nord de Dunare au fost numiti de catre vecini secole la rand: „valahi” sunt ca si daco-romanii descendentii directi ai fostilor traci sud-dunareni romanizati odata cu cucerirea romana. Geto-dacii erau la randul lor tot traci – (nord-dunareni – I.C.Dragan) . Romanizarea populatiilor trace respectiv a grupei tracilor geto-daci si a celor sud-dunareni (moesici) a avut loc in perioade diferite, tracii sud-dunareni fiind deja sub stapanire romana inainte de razboaiele daco-romane din secolul I si II.e.n.

Graiul romanesc al aromanilor (armanesc), s-a format in forma actuala la sud de Dunare, ca dialect a vechii limbi a Romaniei orientale. Privind harta limbii române in estul european, deci implicit si graiurilor romanesti in Balcani sau la nord de Dunare vom constata cel mult separarea geografica a graiurilor romanesti la sud de Dunare in raport graiurile romanesti la nord de Dunare. Astazi mai putem vorbi sigur de circa 500-700.000 de mii de vorbitori ale dialectelor aromanesti la sud de Dunare. Acestea se impart in trei subgrupe distincte: macedo-roman (cel mai mare de altfel), megleno-roman (numai in Bulgaria, circa 15-20.000 de vorbitori) si dialectul istro-roman in Peninsula Istria (azi Croatia, circa 2000 de vorbitori). Cat de adevarate sunt aceste cifre este greu de spus, deoarece din motive diferite decat cele demografice in unele publicatii apar alte informatii. Personal inclin sa cred ca sunt cel putin un milion de aromani la sud de Dunare, poate chiar mai multi. Cea mai mare grupare dialectala aromaneasca, cea macedo-romana include graiurile sale in diviziuni reciproc intelegibile: farserot, gramostean, moscopolean, pindean, muzachear, gopestean-mulovistean, olimpian etc.

Aromanii traiesc azi mai mult sau mai putin omogen in Grecia, Albania, Macedonia, Iugoslavia, Croatia, Bulgaria dar si in vechea si noua patrie – Romania (in special in Dobrogea), precum si izolat in alte tari europene, in Canada, SUA, America Latina, Australia. De secole se revarsa in patria de la nord de Dunare, iar existenta ei, a patriei – acasa ca romani intre romani a fost intotdeauna prezenta in educatia si viata culturala la sud de Dunare.

Stiri sigure despre existenta romanilor sud-dunareni avem deja din anul 976, de la cronicarul bizantin Kedrenos. In secolul al 11-lea cronicarul bizantin Kekaumenos afirma ca vlahii din Pind provin din vecinatatea Dunarii. Se pare asadar ca asezarea slavilor la sud de Dunare a impins populatiile romanice (vlahii) spre Pind. Se afirma inca din secolul al 15-lea inrudirea etnica si lingvistica a aromanilor cu daco-romanii. Aromanii si daco-romanii sunt un singur neam, iar a pretinde ca romanii din Oltenia sau Moldova, Timoc, Macedonia, Basarabia sau orice alt pamant unde se vorbeste romaneste sunt altceva decat romani, nu este altceva este obscurantism si politicianism.

De altfel si toate cercetarile stiintifice serioase, inclusiv cele facute de cercetatorii aromani, dovedesc acelasi lucru. Un fapt istoric – si la nord si si la sud de Dunare limba romana si-a continuat dezvoltarea din proto-romana dunareana, graiurile au evoluat, dar diferentele si influentele diferite nu au dus la o delimitarea linvgvistica substantiala. Astfel dialectele aromanesti sunt pana si azi intr-adevar usor intelegibile cu cele daco-romane, chiar daca prezinta varietati tipice dialectale datorate imprastierii geografice. Cuvintelor si sensurilor specifice mostenite in comun din latina li s-au adaugat pe alocuri influente albaneze, imprumuturi macedonene vechi de tip slav sau bulgaresti mai recente si multe elemente grecesti precum si neologisme romanice din limbile balcanice. Pentru multi cercetatori care nu sprijina cauza românismului, ci creaza o noua istorie in virtutea politicianismului, „limba aromana” este o punte de trecere intre romanitatea occidentala si cea orientala, iar configuratia dialectala aromana se vrea chipurile complexa si controversata. Daca insa am compara graiurile romanesti la nord si la sud de Dunare prin apropierea si inrudirea lor , cu farimitarea dialectala intr-un spatiu chiar restrans de limba anglo-saxon, vom constata cat de exagerate sunt afirmatiile care presupun existenta a doua limbi – cea romana si cea aromana.

Graiurile romanesti de la sud-dunare sunt considerate de unii cercetatori ca fiind dialectul cel mai arhaic al limbii romane. Oricum ar fi interpretati sau rastalmaciti – aromanii s-au considerat intotdeauna romani. Vorbind „aromaneste” nu inseamna nimic altceva, decat a folosi un dialect sud-dunarean al limbii romane.

Prima mentionare istorica in Balcani are loc dupa Theopanes si Theophylact Simocatta in anul 579, „vlahii” acompaniind o armata bizantina care marsaluia impotriva avarilor pe teritoriul actualei Bulgarii. A doua mentiune sigura urmeaza la anul 976 cand Kedrenos, vorbeste despre asasinarea lui David, fratele lui Samuel, tarul bulgarilor de catre niste „vlahi” nomazi. In aceasta perioada, vlahii erau inca numerosi. In 1186 vlahii se revolta impotriva taxelor bizantine. Conducatorii lor au fost doi romani: Petru si Asan, iar telul lor era crearea unui regat vlah independent in sudul Bulgariei si in in jurul actualului Salonic / Saruna pe aromana. Acestia se apara cu succes impotriva armatelor bizantine. Urmatoarele sase sute de ani ii regasesc pe vlahi sub cruda stapinirea otomana, o perioada de stagnare sociala si economica proprie acelor vremi, in fapt existenta in toata peninsula balcanica.

E bine să precizăm că la 1760 orasul românesc Moscopole, din sudul Epirului, avea cca. 12.000 de case (min. 60.000 locuitori), în Săruna (Salonic) românii formau aproape toată populatia crestină – cu exceptia câtorva familii de macedo-slavi si a clericilor greci trimisi de Istambul – iar Atena avea 9.000 de locuitori, din care 7000 erau musulmani albanizati, turci, cca. 1400 români si cca. 600 greci (de altfel era si o vorbă în sec. XIX, după izgonirea musulmanilor care spunea „Dacă pleacă armânii din Atena grecii rămân cu Acropolea” ca raport numeric al celor două populatii). Aceste date si multe altele – socante pentru ce se stie astăzi în general – se pot găsi la o serie de savanti armâni si mucani (daco-romani, adică), asa cum sunt Caragiani, Capidan, Iorga, Silviu Dragomir etc.

Tot asa, ca informatie interesantă, de la Silviu Dragomir citire, amintesc de faptul că vechea capitală a Muntenegrului, Cetine (sau Cetinie), are ca cea mai veche clădire Vlasha Crcva, adică Biserica Românească, al cărei ctitor este Radule Vlah – cel care, împreună cu fratii săi, a si întemeiat acest oras.

Sub stapinirea otomana, populatiile aromanesti nu primesc recunoasterea ca natiune decat foarte tarziu (1905), recunoscandu-se astfel in final dreptul la scoli romanesti si la propria biserica. Destinul tragic al aromanilor in aceasta trecuta mie de ani il explica azi nu numai imprastierea regionala, dar si asimilarea si deznationalizarea prin mediile de informare moderne, precum si dezavantajele sociale ca minoritate nedorita, lipsita de scoala, biserica sau publicatii. (prima Biblie armaneasca e tiparita de abia in secolul XIX).

Constientizarea romanitatii noastre comune a dat culturii romanesti insemnate nume deosebite ale unor romani sud-dunareni: Mihai Nicolescu, Tascu Iliescu, Constantin Belimace, Nusi Tulliu, Nicolae Batzaria, P.Papahagi, Emanoil Gojdu, Victor Eftimiu, Gheorghe C. Roja, ca sa mentionam doar o mica parte dintre acestia. Multe dintre personalitatile culturale romanesti au originea la sud de Dunare, sufixul „Cara” si terminatia „hagi” atestand originea lor geografica in Balcani, numarul vorbitorilor nativi aromani din Romania fiind estimat intre 150-200.000 de vorbitori .

Care este situatia in Balcani? Cei mai multi aromani in Grecia de azi sint bilingvi. Multe persoane in varsta, trecute de 50 de ani vorbesc limba materna curent, dar multi dintre cei intre 25 si 50 de ani sunt insa doar vorbitori pasivi, cu vocabular limitat si cu cunostinte de gramatica sumare. Mi-a fost dat sa intalnesc in restaurante grecesti in Germania aromani, care se prezentau drept greci. Asimilarea in Grecia este complexa si destul de rapida, iar unii dintre tinerii aromani nu mai vorbesc limba stramoseasca si se declara la recensaminte ca fiind greci. Aromanii nu au un statut clar definit in Balcani, in ciuda unor incercari intreprinse de catre statul roman in decursul ultimilor zeci de ani. Singura universitate in Grecia unde aromanii pot vorbi limba stramoseasca se afla la Salonic si acolo insa intr-un cadru cu caracter limitat. In Grecia se foloseste alternativ alfabetul roman sau grecesc.In Albania si Macedonia, limba romana nu este limba de predare in scoli nici macar in varianta dialectala, in ciuda unui numar de vorbitori apreciat ca pina la 300 – 400.000. In Albania, de exemplu o singura biserica in Korçë oficiaza slujbe religioase in limba materna.

Lucian Hetco

Germania

38 de gânduri despre „Cine sunt aromânii?

  1. Binenteles ca aromanii sint conationalii nostrii faptul ca au traditii specifice , o limba proprie pe care trebuie sa si-o pastreze nu ii impiedica sa faca parte din natiunea romana. Exemplu cu dialectele limbii germane foarte diferite de hochdeutsch este foarte sugestiv.De altfel cred ca aromana se aseamana chiar mai mult cu limba romana care se vorbea acum 2 sau 3 sute de ani , fondul de cuvinte comune era chiar mai mare intre timp insa in romana a intervenit standardizarea o gramatica si un vocabular uniform care a mai eliminat din neologisme.

  2. Drept scurta informatie voi spune ca neamul romanesc exista in doua variante- Dacoromani (Basarabia, Romania si romanii din jurul granitei Romaniei), si ramura Aromana (Croatia,Serbia,Bulgaria,Macedonia,Albania si Grecia), cu care Romania are sau nu a avut vreodata granite. Aceasta ramura, sange din sangele tracilor si getilor a fost izolata prin invazia bulgarilor si slavilor in Evul Mediu timpuriu. Aromanii au avut de-a lungul veacurilor formatiuni statale proprii, cum ar fi Vlahia Mare, Vlahia Mica, imparatia lui Ionita si Asan (taratele romano-bulgare) si nu in ultimul rand Principatul de Pind, desfiintat de Grecia in 1948. Practic poti intalni aromani in toata peninsula, de la Constanta si Tulcea, pana la Salonic in Grecia si Corce in Albania, de la muntele Magiore in Croatia pana la Pestera si muntii Rodopi in Bulgaria. Ocupatia aromanilor iarasi o gasim diversa- pastori de turme de oi si capre, cu mentalitate nomada, vara se aflau la munte, iarna coborau la campie sau la malul marilor Marmara sau Adriatica etc. Cu alte cuvinte faceau transhumanta ca si fratii lor, pastorii din tarile Romane, doar ca pe un areal mult mai larg, strabatand chiar tari intregi, caci pe atunci era un singur stapan- Imperiul Otoman. Castigau din oierit si cresterea altor animale. Altii erau buni comercianti, postavari, pielari, bijutieri, caravanari (duceau marfuri cu caravanele cu catari), fabricanti de arme. Mai era inca o categorie, aromanii carturari- arhitecti, bancheri, ministri, poeti etc. Au avut si orase, de care putini dintre noi au auzit. Voi numi doar doua-Moscopole (Voscopoje) in Albania, si Gramostea in Grecia. Ambele au fost distruse brutal de Ali Pasa Tebelin de Albania. Distrugerea acestor orase este cantata cu multa durere in cantecele aromanesti pline de jale. O caracteristica importanta a istoriei romanilor din sudul peninsulei este trecutul lor furtunos, plin de migratie. Emigratia aromana a cuprins orase ca Venetia, Viena, Sofia, Bucuresti, Atena, SUA, Australia si Constantinopole. in majoritatea cazurilor au fugit din cauza dusmanilor, pericolului de asimilare, sau pentru profit. Peste noapte, in urma unor tratate de pace si destramarii Imperiului Otoman, aromanii s-au trezit cu rude despartite de sarma ghimpata in diferite tari noi aparute, la care deasemenea putem adauga mai recent si destramarea regimului comunist iugoslav. Au mai fost si tradati si pe vremea Anei Pauker, care in 1948 a inchis scolile romanesti din Balcani, deschise cu atata truda de Cuza Voda si Carol I. Pricina era ca chipurile ei (aromanii), formati in aceste scoli ar atenta la securitatea asa zisului stat socialist roman. Urmarile catastrofale ce au urmat au fost ca nici pana acum Aromanii nu au scoli in Grecia, Bulgaria, Albania sau Serbia. Nici pana astazi ei nu sant recunoscuti drept minoritate nationala in aceste tari. Exceptie face doar Republica Macedonia. in constitutia Republicii Macedonia este scrisa „Minoritatea Aromana”. Cateva personalitati marcante de origine Aromana (macedoromana)- Nicolae Milescu-Spataru-carturar moldovean, se crede ca ar avea obarsie aromaneasca, Emanuil Gojdu-filantrop, a finantat invatamantul romanesc din Ungaria, Lucian Blaga-poet roman, este aroman dupa tata, actorul roman Toma Caragiu, ministrul culturii Ion Caramitru, lingvista Matilda Caragiu-Marioteanu, Ianis Coletis-general grec, impresarul clubului „Steaua”-Gigi Becali, si nu in ultimul rand marele fotbalist roman Gheorghe Hagi, supranumit „Maradona Carpatilor”. De origine aromana e si Maica Tereza din Albania, cu numele ei adevarat Agnes Gongea Boiangiu.

  3. Aromanii fac parte din „latinitatea” rasariteana si nu din „românitatea” de sud est, termen impus de asa -zisului imperialism Român!
    Suntem Makedoni Romanizati nu Românizati!
    Suntem un popor distinct ce are propria limba materna (ce nu este limba ROMÂNĂ) Machedon-Armana si are propriul simbol, SOARELE DE LA VERGINA (simbolul vechilor macedoneni ci cei falsi de astazi, slavo-macedoneni)! Traiasca si Românii si Machedonii!

  4. Si daca si aromanii si romanii fac parte din latinitatea rasariteana ca traco-iliri latinizati…atunci neamul e unul singur… Cum spunea… cineva (un arman), „suntem alta creanga nu alt copac”.

  5. suntem alta creanga in cadrul mostenirii linvistice latine, dar alt copac in cadrul constiintei etnice. Ilirii sunt albanezii, dacii sunt romanii iar tracii sunt armanii machedoni. Eu unul nu inteleg de ce exista atatea dispute cu privirea la originea acestor machedoni napastuiti ai istoriei… nu stiu cati machedoni ce vorbesc in casa limba armana, se considera romani din punct de vedere al constructiei spiritual-mentale. Eu cred ca din acest punct de vedere peste 99 % dintre armani traiesc sentimentul de neapartenenta etnica la corpul daco-roman. De aceea este ciudat ca in aceasta stare politica a europei, inca se produc in interiorul comunitatii noastre fel si fel de contradictii aberante. Scopul fiecarui arman ar trebui sa fie acela de a-si cunoaste, cultiva si dezvolta propria limba si cultura care ii confera constiinta etnolingvistica si ii scoate in evidenta propria identitate in raport cu orice alta etnie.
    Eu unul, pledez pentru introducerea limbii noastre in Biserica si in Invatamant, si de asemenea cred cu tarie ca Filip Makedon vorbea limba makedona/traca pe care noi armanii inca o vorbim cu toate persecutiile si nedreptatile pe care le-am suportat inainte si dupa Hristos.
    S-baneadza Makedonjlji shi-s prucupseasca armanamea!

  6. sau ce zici de asta? „Datorita fortei de caracter, constiinta aromânului este foarte puternica, de aceea el spune cu mîndrie cind se afla linga un alt vorbitor “Io hiu armân”(eu sint aromân) adica nu sint nici grec ,nici sirb, nici turc, nici francez, dar si mai multa bucurie are cind se intilneste cu un român nord –dunarean caruia ii spune “Ş-o hiu armân””, D. Lascu.

  7. identitatea ilirica si-au insusit-o oficial albanezii; deci nu are rost sa mai asociem acest popor in descrierea identitatii noastre; 3 popoare sunt de mii de ani ijn Balkani: tracii/pelasgii, ilirii si grecii;

    in macedonia de astazi in manulaul de istorie de clasa a 6-a se specifica foarte clar ca Alexandru Makedon era „vlah” adica arman makedon din FYROM! Despre asta ce parere ai?

  8. Despre aromânii din Macedonia avem un articol foarte interesant scris de Prof.univ.dr. Ioan Cardula, în revista „Dacia magazin”, nr.4 din 2003.
    Teorie referitoare la etnogeneza poporului aromân macedonean

  9. Eu sint de fel din Constanta si am crescut avand vecini,colegi si prieteni aromani. Chiar si sotia mea este jumatate aromanca.Sau „armana”mai bine zis. Chiar daca,mic copil fiind, la inceput am sesizat ca unii din vecinii mei vorbeau o limba romaneasca putin „mai ciudata”si un pic mai iute – si din cauza asta ceva mai greu de inteles – totusi intonatia si tonul general al vorbei lor nu-mi suna deloc strain. Cu timpul ,crescand, am priceput ce si cum iar apoi stand si ascultandu-i mai cu luare aminte am inceput sa inteleg aproape tot ce vorbeau. E doar o chestiune de timp si de exercitiu. De altfel ,pot spune ca am simtit acelasi lucru ascultandu-i cum vorbesc pe motii din M-tii Apuseni – am fost acolo intr-una din vacantele scolare – pe cand eram in clasele primare. Lingvistica este doar inca unul dintre domeniile mele de interes alturi de istorie si de multe altele…
    Asa dupa cum se stie limba romana este o limba nedialectala ea avand graiuri variind de la o regiune la alta a tarii si totusi eu – ca nespecialist – as fi tentat sa consider si numitul dialect aroman cu variatiunile sale tot ca pe un grai al limbii romane.
    In ce priveste natia romana si istoria ei de-a lungul mileniilor, desigur s-a scris mult si se va mai scrie mult. Unii, fie ei flologi,istorici sau ce-or mai fi fost au scris pentru ca asa au simtit,au studiat si s-au dedicat crezului lor , altii au facut acelasi lucru punindu-si activitatea in slujba platita a vreunui interes de moment. Bine ar fi – daca am putea – sa le citim pe toate si numai dupa aceea sa tragem concluziile cuvenite. Probabil ca atunci – si numai atunci – vom fi mult mai retinuti in a ne pronunta ideile si opiniile. Nu sint convins ca acopera toate punctele de vedere dar pe mine m-au ajutat sa inteleg mai bine istoria poporului roman : Hasdeu , Iorga , G.Bratianu, N.Densusianu si de ce nu, Napoleon Savescu cu a sa „Noi nu suntem urmasii Romei”.

  10. Cam asa e cum spui, „Vlahule” ! E intr-adevar tentant sa-i pui pe oierii de-o parte si de alta a Dunarii in „tabara” nomazilor dar atentie ,nu-i chiar asa ! Este ceea ce cred ca le da atata bataie de cap si istoricilor si lingvistilor deopotriva . Daca ai fi fost oier in Romania mergeai cu oile din Fagaras -sa zicem- pana in Lunca Dunarii.Stateai pe-acolo ceva timp dupa care te intorceai inapoi in Fagaras,pentru ca acolo aveai rostul tau :casa ,masa ,toate celea…Si toata povestea asta se repeta ciclic la un an,doi ,trei s.a.m.d. Doar ca pe vremea tracilor Romania era ceva (mult)mai mare…De fapt cred ca am ajuns la pelasgi… Si atunci ,vorba lui Iorga, discutam de fapt de o Romanitate si nu de o Latinitate…Care Romanitate se intindea de la un cap la altul al Europei :Est-Vest ,Nord-Sud. Si revenind la oierul nostru ,atunci el nu facea altceva decat sa se miste intr-un teritoriu care apartinea alor lui. Dunarea sau Carpatii ,Balcanii, Alpii nu erau la acea vreme o granita care-l separau de alte popoare ci erau toate intr-un teritoriu care apartineau neamului sau. Deci ei se miscau pe spatii mult mai mari si din cauza asta pe durate de timp mai lungi. dar ei toti apartineau ,in genere, unui aceluiasi neam si vorbeau aceeasi limba. Sigur ca in timp unii nu s-au mai intors chiar in locurile de bastina ci s-au stabilit ceva mai departe ,urmandu-si turmele in alti munti in alte locuri. Am intalnit de pilda In M-tii Beskydy (continuare a Carpatilor in Cehia) asa-numitul „Vlacke Museum” ( adica Muzeul Valah) si tot asa daca o tii prin muntii Europei,… prin Elvetia dai de Romanche (cum suna…?) Si tot asa pana ajungi la Atlantic ! Unde locuiesc toti astia ? Sus,la munte ! Ce fac ei chiar si in ziua de azi ? Sunt oieri ! Ce fel de limba (limbi .dialecte ,graiuri )vorbesc ei ? Ceva ce oricum seamana mult mai mult cu Romana decat cu Latina !
    E cumva normal ca limba chiar daca a fost relativ unitara in urma cu cateva mii de ani sa se mai fi schimbat in timp si la distante asa mari ! Peste toate si toti au dat buzna din negurile istoriei migratorii de tot felul: grecii(ahei,ionieini,dorieni),slavii,hunii,neamurile germanice si tot asa…! Ce-au facut ei de-a lungul istoriei ? Am vazut…!!! Si bune si rele…!!!! Ce fac romanii si in ziua de azi ? Pai… (chiar daca nu asa multi…) ei cresc oile la …munte !!! Sa nu-l mire pe vreun aroman daca s-ar intelege rezonabil de bine si cu vreun Romanche din Elvetia sau cu vreun Basc din Tara Bascilor sau vreun Catalan din Catalunya sau vreun Vlacky din Cehia !!! A propos,acolo in Cehia am fost tratati cu „Bryndza” (care era o mare specialitate,…ziceau ei ) adica Brinza de la noi ce sa mai vorbim…? Asa ca pe o arie mult mai mica Romanii (Armanii) s-au miscat cu oile din Carpati la Pind si invers ! Doar erau la ei acasa ,ce Dumnezeu ?! Sigur ca, pe arii mai mici si duratele ciclice de transhumanta puteau fi mai scurte. De aia tot cauta istoricii ( bine sau rau intentionati) sa tot descopere vestigii care sa explice „o mare MIgratie” din Sudul Dunarii in Nordul Dunarii sau invers de aia „nu-si explica ” lingvistii care-i treaba cu limba Romana / Aromana si tot asa…!!!! Pai nici n-or sa gaseasca pentru ca nici naiba nu consemna in istorie un fapt atat de normal ca trecerea turmelor dintr-o parte in alta sau invers iar ce limba vorbeau oierii e simplu de inteles…aceiasi limba ca doar nu erau sa-si schimbe limba la trecerea dintr-o parte in alta a tarii lor !!!

  11. Durute Yani,
    Pan tu sonji aflai shi un arman care dukeashte ca un arman. Bravo!

    Him una milete ahoryia shi di daima!
    Him pricunoscutsi de iradeaua sulatnului la 1095 cu aiasta numa de makedoarmani
    Ama totsi dit Balkani candu easti zbora de pricunoashtere s-trag napoi: voi hitsi greci, valgari, albinezi, mucani (romani), slavi, etc. Ama candu easti zbor tra adrare buni suntu armnajli maratslji ca trag ingreu iar anantslji spun ca nashi le adrara!
    Toata isturia Balkanilor di njii dii anji pana tora fu trapta ninti de ARMANI.
    Nashi nu au cratlu a lor dit simfer politic shi economic al Vestului, al Gartsiei shi al Portsii Otomane, ama iu baneaza adara numai lucru ambar shi suntu patriotsi tra vasalia atsea!
    Tora easti kirolu s-him pricunoscutsi acsi cum him, di toate craturile shi va hiba una ispati di politica realista cari va aridica atsel crat. Iar armanjlii va hiba mai multu legatsi de cratlu care va pricunoashte aisu lucru!
    Daua antribari tra atsei tsi vor s-hiriseasca una milete la un DIALECT:
    – Catse mash eram un popul cu dacii avem numa, prosup, adeslii, strane, jocuri, cantec ahoryia di nashi? (nu suntu numa ca sdrula, caramitru, caragiu, hagivreta, papahagi, trantu, caramihai, carafoli, djuvara, joja, etc…dip tu Romanie, yinira din yios, dit Pind aua. Prof Tanashoca pricunoashte ca nu easti varna ispati dit transhumantsa dit geana-Romania in ghios- sud Dunare!)
    – Catse ni murtim acsi napoi candu craturile s-adrara in ultimul secol, nai ma multe (mutristi la valgari shi slavii anatsi dit Balkani erau ityia acum 1000 ani shi tora sunt vasalii ahoryia, neamuri ahoryia, sa ne adram atumtsea totsi fratsi ca him de la Adm shi Eva!) ( Shi a mai spus Prof. Neagu Djuvara ca una milete lipseashti sa aiba deadun vasalia, isturia shi limba: ori aua nu easte tsiva deadun. Foarte psan limba catse: tricura romanjlii prin Makedonia lui Alexandru shi dapoi prin Dacia dupa una suta de anji!) (candu zburasc arepede 2 armanji tsi shtiu multu yini zboarele sau candu canta, un mucan nu va angaldaseasca mai mult di 5%!)
    Cu vreare armaneasca
    Nicu Sdrula

  12. Ideea intelegerii intre vorbitori de limbi neolatine e corecta; eu insumi am invatat, cu ceva aptitudini, italiana fara nici o ora de studiu, doar din auzite ; nivelul este de atestare, ca traducator.
    Contest insa faptul ca un vorbitor oarecare de limba neolatina ar putea intelege spontan limba basca ,total diferita de orice limba europeana sau de pe alt continent, chiar daca bascii traiesc( din voia istoriei ) in Spania. ( Bascii sunt insa bilingvi, asa ca exista posibilitatea comunicarii cu ei in castiliana- limba neolatina – dar NU in limba basca ).

  13. Si romanii nord dunareni, si aromanii, sunt traco-romani. Suntem acelasi popor: poporul ROMAN! Una din marile prostii ale istoriografiei noastre este incetatenirea numelui de „daci” pentru tracii nord-dunareni. In realitate, dacii erau doar un trib tracic din zona Banatului. Dar, asa cum tracii erau de multe ori dezbinati, asa suntem si noi, urmasii lor. 😦

  14. Nu este o prostie decât dacă ai un orgoliu disproporţionat. Fiindcă nu e prima dată în istorie (ba chiar s-a întâmplat destul de des) ca numele să fie luat după cei mai numeroşi şi mai des menţionaţi .

    Mă uit aici şi, mărturisesc, sunt aproape perplex să constat că incriminata teorie a romanizării este considerată ca având încă statut, deşi ea a fost desfiinţată de pe poziţiile logicii, ale valorificării corecte a tuturor descoperirilor făcute – descoperiri care nu fac decât să confirme ceea ce memoria colectivă a reţinut în nordul Dunarii(chiar şi pe pietrele de mormânt) timp de nouăsprezece secole – anume continuitatea dacă.

    Noţiunea de ‘trib’ in sens clasic nici măcar nu mai avea acoperire pentru acea vreme, nici carpii, nici costobocii sau dacii mari(de ex.) etc nu mai erau de mult ‘triburi’ pur şi simplu, fiindcă notiunea privea mai ales spre specificitatea regionala a celor care aveau dave şi vetre de peste 1500 – 2000 de ani, luptaseră cu perşii, celţii etc -ba îi mai şi învinseseră pe vremea când roma nici nu avea nume şi era o adunătură de 4 sate. O simbioza vag similară acelei romanizări clamate se întâmpla acum 3500 – 4000 de ani, după cum o pun în evidenţă siturile din nordul Dunării.

  15. Va doresc tuturor numai bine! Suntem fara sa vrem amestecati si neamuri si cu dujmani nostri ! In venele mele curge sange de roman nascut din negura istoriei in zona Olteniei, dar si de cuman si de meglenoroman . Fara sa vreau prin credinta am ajuns sa constat simbioza ce a avut loc in satul meu intre bastinasi si aromani din Moscopole si romani sud dunareni in acele timpuri de urgie pentru neamul nostru . Voi reveni cand voi cristaliza datele pe care le am si le voi da publicitati . Sa ne iubim macar cu putrea gandului si sa-i veneram pe cei ce ne-au facut si ne-au lasat in grije o istorie ! Cu bine !

  16. I-am asimilat, Antonie, pe acei putini din alte neamuri. Daca ne amestecam, ne pierdeam demult prin istorie. Gena e aia care a fost a Neamului nostru. Numai ca altii ne-au bagat si ne baga in cap prostii. Dar am ramas aceiasi, altfel ne pierdeam de mult in zare. O mai fi ceva sange de cuman prin Oltenia, ca tot se viseaza oltenii sefi, nu zic nu:)… haz de necaz. Poate uscaturile alea – 3-5% cati sunt, care ne trag in jos, sigur nu sunt din Neam cu noi, fiind simt cum simt, daca simt ceva.

    Sa fim sanatosi, aromâni şi români!

  17. Iata doua texte pe care un roman nu le poate intelege mai deloc:

    1. Angatanu cu tutipata s-nu ascapa tu znii, ca uni eta va-s hii borgi la vasalii.

    2.Aualtati tahina mi sculai, nica ni data harhia, mi alacsiiu, mi armantusii, si anchisiiu pi avra, s-negu la cutarii. Cum ni aveam muabeti cu Dimci cusurinniu, mi danasii la elu, ama elu cusurilu iara nica tu strozma, „tu protlu somnu”. Ini dzasi ca iasti multu capaitu si vracnasitu, di ispetea ca asarnoaptea isi baga cabaia ananatu, ca adrara mari gimbusii.

  18. alexandru cel mare a cucerit pe geții alexandru cel mare a fost împăratul din macedonia . eu am citit istoria dacia si geții pe net si vlahii sunt romînii de astăzii vlahii sunt la popoarele care au cucerit tracia.intrații pe net de unde vin strămoșii tracia si dații un vedeții tracia

  19. interesante comentarii…is curios daca se stie ce spun ungurii despre originea romanilor si aromanilor
    🙂

  20. Exemplu de limba remena de la aromanii din Grecia si Albania
    Inteleg aproape toata conversatia in romaneste. Sincer acum, ascultati si voi.

    Vorbim aceeasi limba si suntem toti frati, daco-romanii, aromanii(remenii), megleno-romanii si istro-romanii.

    pi remenesti !! bana anosta!! viata noastra

  21. buna ziua,
    in zilele noastre fiecare isi spune cum vrea si se considera ce vrea…doar e globalizare. ni se vorbeste despre origini,
    despre triburi, despre apartenenta la roma de parca noi am fi
    fost colonizati de aceasta. de parca noi ne-am fi nascut din
    traian si decebal uitandu-se in mod voit ca noi suntem urmasii celui mai mare imperiu ca intindere ppe uscat din toate timpurle, de la facerea lumii pana in prezent. iar diferentele raportate la populatia majoritara nu se opresc aici. daca pentru ei este o onoare sa ne considere romani si sa ni se spuna ca avem sange comun, bunii nostrii ne spun doar sa coabitam cu ei, nu sa ne inrudim. daca lor li se canta desteapta-te romane, imnul nostru este parinteasca damandari
    cel ce ne invata ca avem o limba si nu un dialect cum tot mai des in ultima perioada se induce aceasta idee. tot se posteaza in ultima perioada mesajul armanlu nu chiari, dar c acest mesaj sa fie respectat suntem obligati sa ne invatam urmasi ca noi nu suntem romani, ca noi avem o limba iar ei trebuie sa cunoasca aceasta limba pentru ca aceasta comoara mondiala sa nu piara odata cu noi

  22. PORRECLELE AROMANULUI

    Aromanul sau armanul,
    Nume de identitate,
    Are si alte porecle.
    Ce sunt de popoare date:
    -De “Valah” de-l intalnim
    Prin istorii sau poveste,
    Sa se stie de-asta data:
    De aroman se vorbeste.
    -Grecii inca din vechi timpuri
    “Cutzovlah” l-au poreclit:
    Deci in cartile ce-s scrise,
    De-arorman s-a povestit.
    -Albanezi , cand in Pind
    Impreuna totzi traiau,
    Pe acele timpuri vechi,
    Ei “Goga” il porecleau.
    -Azi in graiul aroman,
    Tze si tzi se foloseste,
    Ce in limba romaneasca:
    Ce si ci –l -inlocueste.
    Cand si-a revazut romanul
    Fratele strain din Pind,
    -Tzantzar in glum i-a zis,
    Cand l-a auzit vorbind!
    Astfel: Goga,,Cutzovlah,
    Valah sau tzantzar fiind,
    Este unul si acelasi
    Cu aromanul din Pind!
    Nume ce cu jertfe multe
    Fiinta el si-a pastrat!
    Veacuri rasuna-n Balcni
    Cu ecou indelugat.

    A u t o r
    ADAM D ZDRU
    Adamzdru.blogspot,ro

  23. Nu prea cred ca aromanii sunt un popor si nicidecum o natiune , pe cei ce sustin contrariul de aici I-as intreba : au aromanii propria istorie , ati auzit de vreun conducator de-al lor , au castigat vreo batalie , au vreo opera literara proprie , au vreun balet , vreo piesa de teatru sau vreo pictura ? Nu , in schimb mari romani de origine aromana imbogatesc patrimoniul romanesc , ei sunt : Lucian Blaga , Ion Caramitru , Toma Caragiu , Camil Ressu ,Andrei Saguna sau Constantin Noica , asta ca sa amintesc numai cativa oameni de cultura .si spirit…Asta ma face sa cred ca ei fac parte din poporul roman , de altfel au si migrat spre Tara , de ce nu au migrat in Elvetia sau Italia de exemplu ? Simplu , ganditorii si dascalii lor stiau ca sunt romani si I-au indrumat spre tara lor , Romania .

  24. Tin sa spun ca aromanii existau inainte ca poporul roman sa se formeze, iar faptul ca limba noastra este considerata un dialect al limbii romane se datoreaza numarului mic de aromani aflati in Romania. Se spune ca aromanii erau autohtoni, in sensul ca ei continua vechea populatie romanizata a Antichitatii. Si mai am multe alte argumente ca limba romana si cea aromana se diferentiaza la nivel fonetic, gramatical, lexical, pe langa faptul ca se remarca prezenta unor cuvinte mostenite din latina dar absente in romana ce dovedesc originea meridionala a aromanei.

  25. AMBROSYA! Ai zis-o bine! Aia cu baletul mi-a placut in mod special. Dar ce balet romanesc stii tu Ambrosya? Sunt convins ca sunt români care au compus muzica de balet dar nu am auzit de vreun balet anume…

  26. Nu cunosc prea multa istorie,sunt roman din Muntenia si inteleg foarte bine ceea ce povesteste batrana .Intrebarea mea e simpla: daca voi sustineti ca nu sunt fratii nostrii,explicati-mi va rog de ce inteleg tot ce vorbesc??

  27. Buna ziua la toti!
    Numele meu de familie este Naşu.Locuiesc in jud.Dolj, intr- o localitate de pe malul Dunarii.Din ce am aflat,acest numele Naşu este de origine aromana.Ceea ce incerc sa aflu este daca,in prezent,in zonele locuite de aromani,mai este intalnit acest nume.Adica imi caut stramoşii.Din pacate nu stiu cum sa iau legatura cu aromanii din nordul Greciei,zona Pindului ,Macedonia ,etc(evident,fara o deplasare la fata locului).
    Aveti vreo sugestie,vreun indiciu, cunoasteti vreun aroman cu numele mentionat?
    Cu stima,Nasu Gh.

  28. Buna ziua la toti!
    Numele meu de familie este Naşu.Locuiesc in jud.Dolj, intr- o localitate de pe malul Dunarii.Din ce am aflat,acest numele Naşu este de origine aromana.Ceea ce incerc sa aflu este daca,in prezent,in zonele locuite de aromani,mai este intalnit acest nume.Adica imi caut stramoşii.Din pacate nu stiu cum sa iau legatura cu aromanii din nordul Greciei,zona Pindului ,Macedonia ,etc(evident,fara o deplasare la fata locului).
    Aveti vreo sugestie,vreun indiciu, cunoasteti vreun aroman cu numele mentionat?
    Cu stima,Nasu Gh.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s