Iradeaua de la 23 mai 1905 – Ziua aromânilor

Iradeaua, din 23 mai 1905 este decretul sultanului Abdul Hamid dat in favoarea aromanilor din Balcani prin care li se asigura acestora recunoasterea ca o comunitate distincta, cu drepturi culturale proprii si cu posiblitatea de a-si constitui foruri specifice de reprezentare.

Iradea (Decret)

Majestatea sa Imperială, sultanul, care în sentimentele sale de înaltă justiţie şi îngrijire părintească pentru popoarele sale, îşi întinde binefacerile şi favorurile sale asupra tuturor supuşilor săi credincioşi, fără deosebire de rasă, nici religiune, luând în consideraţie suplicele supuse, în timpul din urmă, la picioarele tronului imperial de către supuşii săi valahi, a binevoit să ordone că, în virtutea drepturilor civile, de care dânşii se bucură cu acelaşi titlu ca şi ceilalţi supuşi nemusulmani, comunităţile lor să desemneze pe muhtari (primari) conform cu regulamentele în vigoare; ca, după cum se practică pentru celelalte comunităţi, membrii valahi să fie deopotrivă admişi, după regulă, în consiliile administrative şi ca înlesniri să fie acordate de către autorităţile imperiale pentru profesori numiţi de către zisele comunităţi pentru inspectarea şcolilor şi îndeplinirea formalităţilor dictate de legile Imperiului pentru deschiderea noilor stabilimente şcolare. Această ordonanţă imperială a fost comunicată departamentelor respective pentru executarea ei.”

Iradeaua (decret) a fost obtinuta cu sprijinul statului romān astfel: J. Lahovari, ministru romān al Afacerilor Straine, si Mihai Vladescu, ministrul Instructiunii Publice, au convenit la Constantinopol numirea a doi inspectori aromani, Nicolae Tacit si A. Balamaci, pentru scolile si bisericile romānesti din Macedonia, care pāna la 1905 erau considerate ca functionānd particular, fiind practic tolerate. Autoritatea otomana din Ianina, īn persoana lui Osman Pasa, a interzis accesul celor doi inspectori si a ordonat īnchiderea scolii din Metova si a bisericii din Baiasa. Īn urma ultimatului adresat de statul romān, care a ameninta cu ruperea relatiilor diplomatice, sultanul a promulgat celebra iradea.

Rezultatul practic al acestei iradele a fost dezastruos pentru comunitatile aromāne din Balcani pe care statul romān le sprijinea cultural. Aceasta iradea a provocat prigoana nationala, comandouri de teroristi (antarti) greci trecānd la executarea de asasinate īn rāndul fruntasilor aromāni (peste 400 de victime), ceea ce a condus la ruperea relatiilor diplomatice īntre Grecia si Romānia (1906-1911).

De fapt, revolutia Junilor turci, din 1908, avea sa produca pentru aromānii din imperiul otoman o stare favorabila, doi reprezentanti ai aromānilor, Nicolae Batzaria si Filip Misa ajungānd īn Parlamentul turc.

Īn perioada 1908-1912, aromānii au sansa de a accede īn functiile publice, a urma cursurile universitare īn imperiu, a-si organiza comunitatile etnice īn eforii si a se exprima īn Congrese nationale. Razboaiele balcanice duc īnsa la dezmembrarea Imperiului otoman, aromānii intrānd īn componenta Greciei, Albaniei, Bulgariei si Regatului Sārbo-Croato-Sloven. La Pacea de la Bucuresti (1913), care punea capat razboaielor balcanice, ministrii de externe ai Greciei, Bulgariei si Regatului Sārbo-Croato-Sloven dadeau asigurari, prin scrisorile schimbate cu Titu Maiorescu (ministru de Externe), ca vor respecta drepturile minoritatilor aromāne, protejānd scolile si bisericile, fapt care nu s-a respectat.

Numerosi aromāni din statele balcanice au cerut, Romāniei, sa-i primeasca īn Cadrilater, dupa anul 1925. Astfel, peste 25.000 de persoane, au primit cetatenie, pamānt si credite pentru a se repatria, garant al lor fiind Societatea de Cultura Macedo-Romāna. La cedarea Cadrilaterului (septembrie 1940), s-a realizat schimbul de populatie cu bulgarii din Dobrogea de Nord, romānii (peste 130.000) fiind stramutati īn judetele Tulcea si Constanta.

La 14 iunie 1997, Parlamentul European vota Recomandarea 1333, ramasa fara urmari, prin care se cerea statelor balcanice sa creeze conditii pentru afirmarea cultural-lingvistica a aromānilor, cu respectarea Cartei Europene a limbilor minoritare.

Anunțuri

2 gânduri despre „Iradeaua de la 23 mai 1905 – Ziua aromânilor

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s