Eugeniu Carada – un aromân-oltean de excepţie

Comemorare – 100 de ani de la moarte

Eugeniu Carada(n. 29 noiembrie 1836, Craiova – d. 10 februarie 1910, Bucureşti) este unul dintre cele mai importante figuri ale istoriei. Nascut într-o familie de aromani stabiliti in Cetatea Banilor, Carada a avut un rol de seamă în crearea României moderne. Alături de C.A. Rosetti, Ion C.Brătianu şi alţi politicieni ai vremii, a pus bazele presei şi economiei româneşti. Personalitatea sa este una obscură, fiind dorinţa sa să rămâne în umbră, motiv pentru care nici nu exista prea multe date cu privire la trecutul familiei sale. A avut roluri importante în Unirea de la 1859, independenţa de la 1877, a redactat alături de Ion Brătianu Constituţia de la 1866 şi a susţinut atât financiar, cât şi moral lupta românilor din teritoriile asuprite. De asemenea, a fost un scriitor talentat, scrierile lui fiind compuse mai ales din articole din ziare ,dar şi din piese de teatru şi poezii. Carada s-a relevat contemporanilor săi prin soluţiile economice, ca finanţist, cu contribuţii la organizarea sistemului bancar din România, este considerat parintele Bancii Nationale a Romaniei.

Despre Carada si alţi mari aromâni, iata ce scria Mircea Bunea, în septembrie 2005:

„Ştiam de la Valeriu Branişte că, fără contribuţia unor aromâni precum Şaguna, Mocioni şi Gojdu istoria noastră naţională ar aduce mult cu un balon din care s-a scurs hidrogenul; ştiam de la Nicolae Iorga că începuturile medicinei româneşti sunt marcate şi legate tot de aportul unor aromâni, şi că, ulterior, numele unor Paciurea – Meţova, Asachi, C. Esarcu, Obedinaru, Toma Ionescu, A. Leonte, Gerota, Ghiulamila, Dudumi, Danielopol au devenit de referinţă nu numai între Carpaţi şi Dunăre, ci chiar şi în galaxia Hipocrat; ştiam că gloria armiei române au făcut-o şi generalii Darvari, I. Papană, Macridescu, Coandă, Niculeanu, Uică ş. a. ale căror familii şi-au avut rădăcinile în cele mai îndepărtate cătune din Pind şi Macedonia; ştiam că filosofia românească îi datorează enorm aromânului Cezar Papacostea, şi nu numai…; ştiam că universitarii români îşi fac un titlu de glorie pentru că alături de ei, la catedră, au slujit învăţământul superior şi aromânii Caragiani, A. Naum, Iuliu Valaori, George Murnu …; ştiam că aromânii s-au implicat şi în politica românescă (Menelas Ghermani, ministrul de finanţe în guvernul Lascăr Catargiu, Eugen Carada, intim al lui Ion Brătinu, genial organizator al Băncii Naţionale, apoi Alexandru Djuvara, Mihail Ferechide, cel mai autoritar preşedinte pe care l-a avut Parlamentul Român şi chiar Tache Ionescu, despre care s-a spus că-şi datora vioiciunea intelectuală şuviţei de sânge macedonean care-i străbătea vinele…) Au fost aromânii aceştia, iar lângă ei mulţi alţii – nu-i mai amintesc pentru că mi-ar epuiza spaţiul tipografic – muncitori şi destoinici, mânaţi de dorul îmbogăţirii, bărbaţi de vastă cultură, cu profunde sentimente naţionale româneşti, gata de luptă şi de jertfă, oameni umblaţi, cu frică de Dumnezeu, meticuloşi, ambiţioşi, aprigi în toate, cu privire ageră şi zeflemeaua pe buze. De regulă, nota lor comună a fost bunăstarea – nu întâmplător s-au numărat printre pilonii de bază ai burgheziei româneşti -, o solidaritate şi o afecţiune familială ieşite din tiparele obişnuite şi o sete de carte şi de învăţătură cu totul remarcabile.”

Anunțuri

10 gânduri despre „Eugeniu Carada – un aromân-oltean de excepţie

  1. Primul text, pana la extrasul din cartea lui Mircea Bunea, ce sursa are? Cred ca exista ceva probleme cu originea.

    Am citit cartea in format pdf scrisa sub coordonarea lui Mugur Isarescu, guvernatorul bancii nationale. Nu se precizeaza originea macedoneasca.

    http://www.bnro.ro/SearchResult.aspx

    Daca nu merge din prima scrie la cautare Carada.

    Mi se pare ciudat…

  2. Cred ca nu au avut prea multe surse legate de originea macedoneana a lui Carada. Nu vad ce speculatii politice ar fi putut naste faptul ca fondatorul BNR avea radacini sud-dunarene, fiindca astfel de exemple exista la tot pasul. Dupa cum se poate vedea legaturile sunt mai vechi decat ar crede unii. Ele se pierd in negura timpului si se ascund cotidianului ca realitati „taken for granted”. Legaturile acestea ce definesc in istorie un popor aflat pe o arie larga de raspandire sunt marturiile nasterii unei natiuni moderne: Romania. Actorii principali nu pot fi altii decat vlahii, indiferent ca vorbim de cei nord-dunareni sau sud-dunareni. Trecerea de la Valahia la Tarile Romane si mai apoi Romania este trecerea de la titulatura de vlah la cea de roman. Pe acest blog ne ocupam doar de vlahii sud-dunareni, pentru a evidentia rolul lor pe o arie geografica limitata (Oltenia), despre care se cunosc mai putine lucruri si care, cred eu, nu a fost inca studiata indeajuns pe acest subiect.

  3. Multam de raspuns. Nu sint totusi de acord cu ceea ce spui. Parintii Greciei Moderne sint de asemenea si macedonii. Cat despre exonimul „vlahi” mi se pare deja un cliseu. Nu reprezinta nimic din punct de vedere etnic. Si relatii au existat. E normal. Sintem vecini de peste 2000 de ani. Monezile batute de Imperiul Macedonean au fost raspandite si in Dacia. Ce insinuezi tu este ca acum mii de ani formam acelasi popor trac. C’asa a zis Herodot. Cateva propozitii (Herodot, Chalcocondylas si care mai sint) se plaseaza inainte a mii de pagini care demonstreaza clar ca macedonii nu se identificau cu dacii (cultura, limba, religie, civilizatie si altele). Unde mai pui ca Administratia Romana este aproape inexistenta la Nord de Dunare. Chsetiunea este complicata si mai ales fiecare o intelege cum vrea. 🙂

    Cat despre Carada, daca ai ceva dovezi si timp, trimite-le si tu asociatiei din Bucuresti. Sint sigur ca vor avea nevoie de ele. Ma gandesc ca ele exista, altminteri domnul Turlea nu ar fi precizat originea macedoneana. Dar fiind originar din Craiova poate ai ceva in plus.

    Bafta!

  4. Eu nu insinuez nimic, poate istoria. Tu de exemplu te legi de un trecut indepartat, eu de trecutul apropiat. Ca intre cele doua dimeniuni temporale exista o legatura „insinuanta” si nu o separartie „relevanta” nu e vina mea.

  5. :))))

    Bine domn Papasima. Oricum macedonii sint macedoni elini si latini. Legatura „isinuanta” cu poporul roman are un singur nume: VECINATATE! – O sa demonstreze istoria. In Romania a intarit aceasta idee domnul Giuvarra. In Grecia aproape toti oamenii de stiinta. Om vedea cum e treaba…

  6. Si din contra. Cu cat privim mai mult in istoria recenta cu atat ni se adevereste concluzia tuturor oamenilor de stiinta care ne afirma raspicat ca MACEDONII (indiferent cum i-am numi) nu se confunda cu daco-romanii. Pai daca nu sintem daci si daca trecutul indepartat este atat de indepartat ce mai inseamna si aia „VLAH”? Cumva LATIN? Pai noi sintem chiar latinii caci macedonii erau frati cu cei din Troia care au fondat Roma. Ce legatura organica exista intre macedoni (troia, macedonia, italia, grecia) si daco-romani? Macedonii s-au format in inima latinitatii si in inima elenismului. Daco-romanii au fost vecini. Nu e surprinzator ca au existat influente.

    Aceleasi insinuari exista si in Grecia referitor la legatura organica a macedonilor cu poporul grec. Si cu ei chiar traim in aceeasi casa de mii de ani. Daco-romanii au fost vecinii de peste Dunare. Si totusi in Romania se accentueaza 250 de ani de comuniune latina negandu-se in acelasi timp peste 1500 de ani de comuniune elino-latina (macedoni, greci, latini-italieni). Deci cine ignora si cine nu? Cum am spus mai sus. Fiecare observa ce ii convine. Scruteaza istoria si o filtreaza. Daca fac asta strainii mai e cum e. Foarte aiurea insa cand etnici macedoni isi nega trecutul si mostenirea imperiala in favoarea „vlahismului” stiintifico-fantastic. (de exemplu nume sonore din societatea romaneasca Lascu, Tanasoca, Caramitru etc etc.).

  7. Si desigur fiecare are parerea lui. Nu te supara ca inteleg istoria macedonilor intr-un mod diferit. Poate va veni o zi in care trecutul nostru va fi general asumat. Si asta depinde numai de noi. Istoria din Romania este complet diferita de istoria din Grecia (Macedonia). Ma rog, cei din patrie se prapadesc de ras cand aud asemenea fantasme. Pentru mine, macedon care traieste aici, nu poate fi decat trist…

    Insa si mai grava este problema BULGAREASCA. Adica acei oameni chiar au trecut de la insinuare la asumare si au format o alta natiune macedoneana complet a lor. Acolo trebuie importati psihologi si psihiatri din America.

  8. Macedonii sint una, geto-dacii sint alta! Latinitatea studiata in Romania trebuie reconsiderata. 🙂

  9. Eu iti inteleg teoria, de la negarea termenului de „vlah” devenit, iata, stiintifico-fantastic, la imbratisarea unei identitati imperiale alexandrine eleniste si „realiste”. Problema care se pune este urmatoarea: aceasta nevoie de diferentiere ancorata, sau nu, in realitatea istorica naste diferentiere (fata de cine?) sau uniformizare (cu ce riscuri?)? Ceea ce domnul Djuvara si aceste teorii „ademenitoare” uita este ca aromanii au fost in cele din urma victimele lui Alexandru cel Mare, cum spune incontestabil si Eliade in “Teroarea istoriei” şi destinul României. Efortul actual de construire a unei identitati aparte a aromanilor isi are radacinile in aceasta eroare uriasa facuta de cel care azi alimenteaza orgoliul unei populatii care se simte dezradacinata istoric. Explicatia pentru faptul ca in continuare aderentii la o astfel de teorie a elino-vlahismului de sorginte greceasca lipsesc este aceea ca intreaga constructie este bazata pe o stare de conflict interior permanent intre atasamentul perceput ca natural la romanitate si utilitatea adoptarii unei noi identitati moderne si iluministe.

    Riscul despre care vorbeam mai sus se trage dintr-un paradox, acela ca din dorinta de diferentiere se sterg exact diferentele intre grupurile de aromani, urmand un pattern al standardizarii si al construirii sociale a unor traditii general-valabile care vin uneori in contradictie cu obiceiurile din care sunt nascute.

    Discutia e lunga dar voi reveni asupra subiectului intr-o postare consistenta dintr-un studiu recent dedicat aromanilor.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s