PALATUL DIN INIMA CRAIOVEI, DONATIE AROMANA

 Palatul lui Dinu Mihail din Craiova este o adevãratã bijuterie arhitecturalã ce dateazã de la începutul secolului al XX-lea. Din 1954 a devenit sediul Muzeului de Artã din Bãnia Craiovei.

71075maximFiul lui Nicolae Mihail – roman-macedonean devenit cãmãtar în Craiova pe la 1860 si unul dintre cei mai mari proprietari funciari din tarã – Constantin Dinu Mihail (1837-1908) primea la moartea tatãlui sãu o avere de peste 100 000 de pogoane de pãmânt si o datorie echivalentã cu valoarea mosiilor. Douãzeci de ani mai târziu, datoriile erau plãtite din venituri, iar fiul fostului cãmãtar era al doilea om ca bogãtie din România, dupã primul ministru Gh. Grigore Cantacuzino, zis Nababul, proprietarul celei mai mari averi funciare din România. Detinea mai multe resedinte: în Bucuresti pe Calea Victoriei, la Floresti (Prahova), Castelul Zamora din Busteni etc. Fãcând studii la Viena, Dinu a cumpãrat cu ajutorul surorii sale, Elena, si a cumnatului sãu, Constantin Dumba, care detineau unul din cele mai mari magazine de artã din Europa, o valoroasã colectie de picturã universalã, care e astãzi în patrimoniul Muzeului de Artã din Craiova.

Întors de la Viena unde se cãsãtorise Matilda Spiro, fiica unui aroman sãrac, elevatul Dinu administreazã cu grijã proprietãtile funciare ale tatãlui sãu, le sporeste si reuseste sã achite toate datoriile si ipotecile de la Creditul Agricol. Devine unul dintre cei mai mari proprietari funciari din România, cumpãrând mosii în toatã tara (în Dolj, Gorj, Mehedinti, Romanati, Teleorman, Ilfov, Tecuci)

În centrul Craiovei îsi doreste o resedintã demnã de pozitia sa socialã si apeleazã la cei mai buni specialisti strãini. Arhitectul Curtii Regale, Paul Gottereau, a realizat planurile constructiei, ridicatã în perioada 1900-1907 sub supravegherea arhitectului italian Constantino Cichi. Construit în stilul academismului francez, cu elemente arhitecturale ce apartin barocului târziu, palatul este remarcabil atât prin bogata arhitecturã exterioarã (ancadramentele ferestrelor, ornamentele fatadelor, lucrãrile de feronerie ale balcoanelor, patru coloane adosate etajului I, al corpului central decrosat, loggia centralã de pe fatada sudicã a palatului, acoperisul mansardei), cât si prin amenajãrile interioare realizate din materiale de cea mai bunã calitate: scara de onoare din marmurã de Carrara, candelabre din cristal de Murano, oglinzi venetiene, stucatura auritã, plafoane pictate, pereti tapisati cu mãtase de Lyon, luminatoarelr cu vitralii, plafoanele din lemn sculptat, lambriurile si parchetele deosebite, diferitele sculpturi.

Trei dintre tablourile lui C. Fasting, reprezentându-i pe Dinu Mihail si pe cei doi fii ai sãi, Jean si Nicolae, puteau fi observate în holul palatului, iar la capãtul scãrii centrale se afla bustul lui Dinu Mihail, deasupra cãruia era gravatã inscriptia de inaugurare a palatului: „Aceastã clãdire s-a ridicat în anii 1900-1907 de cãtre Constantin N. Mihail si s-a inaugurat la anul 1909 de fiii sãi Nicolae si Ioan“. Încã de la început, resedinta a fost prevãzutã cu instalatie electricã si încãlzire centralã.

palatMostenitorii Dinu Mihail nu a apucat sã-si inaugureze somptuosul palat, la sfârsitul anului 1907 s-a îmbolnãvit, murind în iunie anul urmãtor. Cei doi fii ai sãi, Nicolae si Jean Mihail, au inaugurat palatul în 1909, dupã cum rezultã din placa comemorativã, aflatã la capãtul scãrii de onoare. Fiul cel mare al lui Dinu Mihail, Nicolae (1873-1918) a trãit mult timp în Franta, unde a si murit. Fiul cel mic, Jean Mihail (nãscut la Craiova la 16 noiembrie 1876 si decedat în acelasi oras la 28 februarie 1936) a mostenit întreaga avere funciarã si imobiliarã a tatãlui. Pe lângã averea aceasta, Jean Mihail mostenea împreunã cu fratele sãu Nicolae bunurile altor trei rude, (Generalul Androcle Fotino, cãsãtorit cu sora tatãlui lor Aretia, le lãsase în 1901 casa din Bucuresti si averea sa, mãtusa dupã mamã, Maria Coloni le lãsase mosia de la Deveselu, jud. Olt cu 2000 ha. si vila de aici, Elena Dumba, cealaltã mãtusã dupã tatã, le lãsase colectia de tablouri si casa din Craiova). Toate acestea au intrat în posesia lui Jean Mihail dupã moartea fratelui sãu în 1918.

O fire retrasã, Jean Mihail a fost vizitat doar în 1913 de regele Carol I si de regina Elisabeta, veniti la Craiova cu ocazia inaugurãrii Monumentului Independentei. În timpul celui de-al doilea rãzboi balcanic, în vara anului 1913, regele Carol I a locuit pentru scurt timp la palat. Apoi, în 1915, regele Ferdinand, când a fãcut o vizitã la Craiova. În timpul primului rãzboi mondial, când parte din teritoriul României a fost ocupat de Puterile Centrale, în palat a functionat sediul Comandaturii Germane pentru Oltenia. Trebuie amintit faptul cã atunci nu a fost furat nimic si nici nu au fost distrugeri.   

poza_pag_4Prin testament, Jean Mihail a lãsat întreaga avere statului, cerând înfiintarea unei fundatii care sã-i poarte numele si sã-i administreze toate bunurile. Fundatia Culturalã „Jean C. Mihail“ a fost înfiintatã la 1 septembrie 1936, devenind proprietara palatului din centrul Craiovei si a celorlalte bunuri rãmase de la familia Mihail. Scopul Fundatiei era lichidarea mosiilor prin vinderea pãmântului cãtre tãrani si înfiintarea de scoli, cãmine culturale si biblioteci sãtesti. Executorul testamentar al lui Jean C. Mihail, doctorul Constantin Angelescu a dorit ca în palatal de la Craiova sã se înfiinteze un muzeu al Olteniei, în care sã figureze si colectia sa de tablouri si monede. Dupã 1936: locuit de presedintele Poloniei, de Tito, de sovietici Dupã moartea lui Jean Mihail palatul a fost închis, fiind vremelnic folosit de statul roman pentru gãzduirea unor oaspeti de seamã. În 1939, dupã înfrângerea Poloniei, seful Cartierului General al armatei poloneze, maresalul Eduard Smigly-Ryds, a fost gãzduit la palat între 19 septembrie si 5 octombrie, iar mai târziu, între 5 noiembrie si 24 decembrie, în palat a fost gãzduit presedintele Poloniei, Ignacy Moscicki, cu familia si suita sa. Desi se refugiaserã în România, în urma atacãrii statului polonez de cãtre trupele Germaniei hitleriste, gãsind aici un adãpost temporar, insistentele lui Hitler ca personalitãtile politice poloneze sã le fie predate au determinat statul român sã sprijine organizarea refugierii acestora (prin Iugoslavia si Grecia) la Londra.

Ca o ironie a sortii, la sfârsitul verii anului 1940, în palat au avut loc tratativele româno-bulgare, în urma cãrora, la 7 septembrie, tara noastrã a cedat Bulgariei Cadrilaterul. Între 24 si31 octombrie 1943, palatul a gãzduit expozitia „Sãptãmâna Olteniei“, patronatã de regale Mihai si inauguratã de maresalul Ion Antonescu. Cu aceastã ocazie, craiovenii au putut sã vadã pentru prima datã palatul, care a stat închis atât în timpul vietii lui Jean Mihail cât si dupã moartea sa.

Din septembrie 1944, la palat s-a instalat sediul Comandamentului sovietic al armatei a 53-a, care fãcea parte din Frontul ucrainean, condus de generalul Manakarov.  În toamna aceluiasi an, la resedinta lui Jean Mihail a locuit timp de trei sãptãmâni Iosif Broz Tito; atunci, în septembrie 1944, s-a încheiat Acordul dintre Comitetul National de Eliberarea Iugoslaviei si Frontul Patriei din Bulgaria, acord prin care rãzboiul dintre Iugoslavia si Bulgaria înceta, iar trupele bulgare participau la lupta împotriva trupelor hitleriste de pe teritoriul Iugoslaviei. Iosif Broz Tito a condus de la palat operatiunile de eliberare ale Belgradului, încheiate cu succes la 20 octombrie 1944.  Dupã aceastã datã, palatul a adãpostit diverse institutii, iar din 1954 a gãzduit sediul Muzeului de Artã al Craiovei.

Anunțuri

Un gând despre „PALATUL DIN INIMA CRAIOVEI, DONATIE AROMANA

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s